2013 şi minunile lui muzicale. Bun venit, 2014!

Frumos an 2013. Cel puţin nu ştiu cum vi sa părut vouă, nici pentru mine au fost 365 de zile din catifea roz, însă s-au întâmplat multe şi memorabile. Mai ales în muzică. Pe terenul ăsta, mulţi s-au accidentat, au înscris goluri de şapte puncte, au revenit, s-au distrat, şi-au fructificat zilele la maximum pentru a veni cu ceva nou. 

Cu ocazia sfârşitului de an, vreau să organizez un soi de top al celor mai bune producţii din 2013, româneşti şi internaţionale, pentru, că, na, şi muzica românească s-a întremat puţin şi merită o jumătate de postare.

A, da, bun venit pe bloguşor. Eu sunt Peach. Mulţumesc pentru timpul acordat.

Frumuseţi autohtone

 Yep, industria muzicală românească a reuşit, în 2013, să iasă din sfera manelelor şi a producţiilor kitsch. Pe de o parte. Pe de alta, a reuşit să se afunde mai tare, vezi "E marfă tare". Am reuşit, totuşi, să culeg 10(zece) piese care arată că încă mai există sepranţă pentru ţara care a dat atâţia artişti talentaţi, dar care n-au putut să găsesească compozitori cu imaginaţie. Şiş. Aici sunt acele piese care chiar merită ascultate şi chiar sunt bune:

1. Antonia feat. Puya - Hurricane

Antonia e o tipă talentată. Ne-a arătat asta prin single-ul de oarecum debut "Marionette" şi prin prestaţia de la primul sezon din Vocea României. Sigur, şi prin colaborarea cu Vunk, "Pleacă". La o adică, Antonia a avut suişuri şi coborâşuri în ceea ce priveşte piesele, dar şi-a păstrat întotdeauna farmecul şi vocea. Şi farmecul. Anul 2013 i-a adus sub brad single-ul "Marabou", o producţie interesantă, senzuală, meşterită de compozitorul suedez Thomas Troelsen. Popjustice.com spune că e "extremely good" şi sunt cât de cât de acord, pentru că este Antonia at her best, cum s-ar zice. Dar ea nu putea să domine anul doar cu "Marabou", aşa că a mai înregistrat o piesă fenomenal produsă (raportat la ce poate muzica românrească) cântată cu ajutorul lui Puya (care, mă rog, face 75% din piesă). Lăsând la o parte refrenul cam şubred şi nepotrivirea dintre părţile celor doi artişti, colaborarea mi se pare una foarte bună, curată şi care ţi se lipeşte repede de buze. Bravo.

2. Grasu XXL feat. Ami - Deja Vu

Grasu XXL - un rapper cu o voce interesantă şi mai puţine kilograme decât sugerează numele. Ami - o fostă concurentă de la X Factor cu glas lacrimogen şi păr creţ. Cei doi au reuşit să ajungă la un numitor comun, dacă există, pe frumuseţea "Deja Vu". Găseşti în ea de toate: versuri cu sens, producţie curată, refren catchy, contrast între vocea lui Ami şi atmosfera piesei, rap bun, videoclip artsy. Normal că a prins repede la public şi a detonat topurile ca TNT-ul în desene. Cel mai interesant lucru e ideea că nu este o piesă tocmai mainstream, riscând cu un peisaj mai sumbru şi versuri despre o iubire care se clatină, dar e bine că este apreciată, iar publicul o gustă. Mai rar soiul ăsta de melodie, zic eu.

3. Paula Seling - Pansament

Paula Seling este una din puţinele vedete româneşti care cântă foarte bine şi cântă ce-i place, îşi face meseria cu pasiune. E cântăreaţa mea româncă preferată, să o zic pe şleau. Din nou zic, ea "cântă" şi nu rapăie nişte cuvinte îndesate în versuri prea scurte ca durată. "Pansament" e un exemplu de astfel de piesă. Paula a făcut de la Eurovision încoace o mulţime de piese frumoase şi bine gândite, care, însă, nu au făcut prea bine contact cu publicul larg. Na, dacă e o femeie cuminte care nu se dă în stambă cu cine ştie ce nume. Dar a reuşit să se facă mai bine cunoscută cu această melodie produsă cu ceata DeMoga. E simplă, senină, are o orchestraţie sinceră şi deschisă, o interpretare a la Paula şi versuri care se topesc pe inimă, e un moment plăcut şi îşi merită locul aici. Apropo, Paula şi Ovi se pare că au gânduri pentru Eurovision 2014 cu o piesă "Miracle" pentru care au lansat un snippet. Vă invit să-l youtubiţi şi să-l ascultaţi pentru că e ceva.

4. Elena feat. Glance - Ecou

Nu mi-a plăcut din prima piesa. Nu am ascultat-o nici cu atenţie, ce-i drept. Este o bucăţică de pop aproape bubblegum care o pune perfect în valoare pe Elena şi cam era cazul. Ce pot să spun acum despre "Ecou" este că îmi place, chiar îmi place. A fost primul tanc din revoluţia instrumentală românească de anul ăsta. Are sintetizatoare care nu umblă aiurea şi po atmosferă dulce şi roz, surprinsă şi în videoclip. Şi versuri lucioase, cum îmi place mie să zic, pentru că fiecare cuvinţel a fost ales ca o piesă de puzzle, cel puţin aşa îmi lasă impresia. Foarte potrivită şi partea de rap a lui Glance care, spre deosebire de alte încercări de piese, nu dărâmă tot turnul. Am ascultat-o şi la Te cunosc de undeva, la o ediţie specială, iar interpretatarea, mai ales a Elenei, mi-a lăsat fiori, drept vorbind. Piesa foloseşte toate atuurile pieselor pop mai de succes din ultimii ani şi nu dă greş. Sunt sigur că, odată cu succesul ei, mai mulţi ochi au fost îndreptaţi către Glance şi, mai ales, către Elena, care începe să se impună din ce în ce mai bine cu piese mai solide. Like!

5. Lucia - Hide (Like Stars)

Wow. Pur şi simplu. Melodia este atât de dulce, de sensibilă şi plină de emoţie că "I must hit a wall to feel manly again" (citez un meme). La prima ascultare, nici nu mi-am dat seama că e o piesă neaoşă, nici nu o ştiam pe Lucia, apoi m-am bucurat să aflu mai multe despre ea. Este o evoluţie interesantă de la dramaticul "Silence" la aşa un curcubeu de piesă. Producţia este fantastică, nu mi-a trecut prin minte că se poate fabrica aşa ceva în România. Versurile sunt luminoase şi dulci şi nu ai cum să nu rămâi cu "Happiness is gonna catch you" în minte după ce le asculţi. Şi videoclipul...vai, videoclipul. Trebuie să primească un oscar, ceva, nu ştiu. Sunt doi îngeraşi care se joacă prin natură atât de senin şi de frumos şi se întâlnesc în lanul de grâu prin care se plimbă Lucia. Nu dezvălui prea multe, vă las să-l urmăriţi. Ploaie de bile albe pentru Lucia.

6. Delia - U (Fighting with my ghosts)

Delia a mărturisit că această piesă o reprezintă şi arată ceea ce îi place să facă, muzical vorbind. Atunci, e bine că proaspătul mentor câştigător al X Factor a reuşit să găsească o formulă care să arate cât de badass este."U" este un alternative (da, alternative) foarte reuşit. Vocea Deliei se îmbină perfect cu fundalul minimalist care schimbă strategic instrumentele, astfel încât să scoată în evidenţă saxofonul, vocea, strofele şi tot ce are original piesa asta, pentru că este o prezenţă interesantă în peisajul muzical românesc. Versurile sunt şi ele îndrăzneţe ca structură şi destul de semnificative, chiar dacă nu prezintă mai nimic catchy. Critic vorbind, "U" exte un experiment cu succes. Toate elementele de originalitate şi vocea şmexy a Deliei au făcut-o o piesă solidă şi sănătoasă.

7. Nicole Cherry - Memories

Nicole Cherry a apărut aşa, dintr-o dată, în muzică, cum sare pâinea prăjită din toaster. Fata asta duper-talentată de la Dinu Lipatti a adus cu ea o piesă reggae care i se potriveşte mănuşă. La numai 14 ani, a invadat toate topurile şi a strâns o grămadă de admiratori. Eu văd melodia asta ca pe o lecţie de reggae, pentru că au fost o grămadă de artişti români care au încercat stilul ăsta şi s-au ales cu praf în ochi. Nicole Cherry l-a abordat foarte bine din punct de vedere vocal şi liric şi s-a pomenit printre cei mai urmăriţi cântăreţi români ai momentului. Piesa nu este complicată din punct de vedere instrumental, dar nici nu se prăbuşeşte pe partea asta. A triumfat prin versurile de bun gust şi melodia foarte catchy. La puţin timp, by the way, a lansat şi balada a la Jordin Sparks "Yes I Can". Sigur vom mai auzi de Nicole Cherry de acum încolo.

8. Guess Who - Onoare

Guess Who este cam cel mai bun rapper român. El s-a impus cel mai bine piaţă cu piese sincere şi versuri bine construite. Aşa, s-a întors în 2013 în prim-plan cu un fel de imn naţional hip hop, "Onoare". Prestaţia sa pe piesă este, ca de obicei, ireproşabilă, însă structura teatrală este cea care face melodia atât de specială. Se deschide cu un solo de trompete militare care sunt folosite şi în restul piesei, apoi Guess Who îşi dezlănţuie forţa creatore în materie de versuri pe nişte strofe şi un refren pline de forţă, dar uşor de reţinut. Înainte să se cânte refrenul pentru ultima dată, este rulat un monolog al regretatului Sergiu Nicolaescu din filmul "Triunghiul bermudelor". Toată desfăşurarea de forţe din piesă este genială şi arată că tema a fost luată foarte în serios şi prelucrată astfel încât să placă oricui şi să schimbe ceva. N-ai cum să nu-l admiri pe Guess Who pentru o asemena bijuterie.

9. Andreea Bănică feat. What's Up - În lipsa ta

Sau Ecou 2.0, cum mi s-a părut prima dată. De fapt, chiar dacă amândouă piesele sunt roz şi pufoase şi au producţii foarte asemănătoare, ceea ce le diferenţiază este interpretarea şi stilul. "În Lipsa Ta" este mult mai alertă şi foloseşte mai multe elemente, în timp ce interpretarea Andreei, care s-a întrecut pe sine însăşi, este mai îndrăzneaţă şi mai senzuală, dacă se poate spune aşa. Pe aceeşi idee, interpretarea lui What's Up este mai cuminte decât cea a lui Glance. "Ecou", însă, câştigă detaşat la capitolul producţie. Totuşi, nu e nevoie să facem comparaţie. Fiecare piesă are povestea şi caracterul ei. Cert este că "În Lipsa Ta" este îndeajuns de şlagăroasă şi bine construită pentru a nu ocupa loc degeaba în topurile româneşti. Ştiu, este o melodie destul de mainstream, dar reuşeşte foarte bine să sufle fericire fără să pară kitsch, iar Andreea Bănică a evoluat mult în bine odată cu piesa de faţă.

10. Emmah Toris - Ne întâmplăm

La final, o bijuterie indie-trip hop memorabilă. Habar n-am cum s-a ivit Emmah Toris prin preajmă, însă a făcut-o atât de bine încât ar fi păcat să plece. "Ne întâmplăm", şi zic fără să dau ture pe lângă tufiş, are cele mai bune versuri din întreaga listă. O melodie românească n-am auzit în toţi anii ăştia să aibă atât lirism şi atâta profunzime precum piesa asta. Sună exact ca o poezie a unui mare autor uitată prin droaiele de volume. Producţia şi interpretarea aduc aminte de Lana Del Rey, fiind, într-un fel, o combinaţie între piesele sale "Carmen" şi "Summertime Sadness". Nu întrevedeam o asemenea melodie atât de bună în viitorul apropiat. Şi vocea artistei este una specială, o combinaţie între multe voci celebre, precum Kylie Minogue sau Loredana Groza. E o gură de aer proaspăt binemeritat în industria românească şi sper să avem ocazia să ascultăm un album Emmah Toris.


Dintre toate aceste piese, am cules cele mai bune cinci. Una din ele o voi numi cea mai bună producţie românească din 2013. Încă nu ştiu care, şi mi-a fost greu să aleg din cele zece, însă acestea sunt melodiile cu pricina. Voi face un top din cele cinci o postare mai târziu, după lista cu cele mai bune zece producţii internaţionale din 2013.
Et voila, piesele. 

Antonia feat. Puya - Hurricane
Grasu XXL feat. Ami - Deja Vu
Elena Gheorghe feat. Glance - Ecou
Lucia - Hide (Like Stars)
Emmah Toris - Ne întâmplăm

Dacă aţi citit până aici, vă mulţumesc din nou şi vă urez un 2014 plin de sănătate bucurie şi realizări. Sper că nu am deranjat pe nimeni cu alegerile mele, remember: sunt părerile mele critice.

La mulţi ani!